Înspiram aerul rece îndreptându-mă spre nicăieri într-o seară ca toate celelalte seri. La un moment dat, datorită gerului ce îmi amorțise fața și asprindu-mi buzele, mă așez pe spate în mijlocul străzii. Pământul era foarte rece și simțisem cum pietrișul rămăsese lipit de aces
M-am privit obsesiv în oglindă, îmi priveam adânc privirea și pătrundeam acolo undeva într-un spațiu în care cuvintele nu aveau vreun rost, unde limba nu-și găsea grai, acolo unde nu exista comunicare, acel adânc al adâncurilor unde numai inima putea pătrunde. Ochii erau roșii, fața
Cu pași mărunți și multă teamă, draga mea, ne-am purtat urat unul fata de celalalt, ti-am fost indiferent, te-am lasat să suferi cand ar fi trebuit sa-ți fiu alături. Am fost un egoist, caci nu mi-a pasat cat de mult poti suferii, nu mi-a păsat, te-am călcat în picioare cu fiecare ocazie
