dbradac”Cel ce se transformă într-o bestie scapă de chinul de a fi om.”
Există oameni și oameni. Noi îi catalogăm în oameni frumoși și oameni urâți, în oameni buni și oameni răi, dar adevărul e undeva la mijloc…întodeauna…
Toți mințim (mai mult sau mai puțin), unii doar să apere sentimentele celor la care țin, alții pentru a se simți ceea ce nu sunt…
”We’re in this together, we all are humans, we all love.”
Oamenii buni sau cum se autoconsideră unii sunt persoane care au trecut prin grelele încercări ale vieții, care înțeleg atunci când te plângi și care totodată iți oferă ajutor psihic, material, orice fel de ajutor…Sunt acele ființe care soarta lor le este reflectată în tine atunci când le mărturisești ce te apasă și știu că te doare și ca ai nevoie de ei. Și îți oferă sprijin fără a cere ceva în schimb, fără a-ți ”scoate ochii” doar să nu mai vadă pe cineva suferind așa cum au suferit ei.
Oamenii răi (considerați de unii) sunt acele persoane care la fel ca oamenii buni au trecut prin multe dar ei nu te ajută, sau te ajută dar dupa se răzbună pentru că așteaptă ceva în schimb, fără a-ți cere ceva de la bun început, ci ei ticluiesc planuri înainte bucurându-se foarte mult că cineva le cere ajutorul, se simt importanți (ca și cum ai arunca paie pe foc). De multe ori ești dezamagit de acești oameni și refuzi să le mai ceri ajutorul.
Și aici nu o să bag bârfitorii, cei care inventează lucruri și întâmplări pentru că ei nu sunt oameni răi, ei sunt oameni frustrați, invidioși și ar decurge la orice doar să te vadă jos suferind.
Nu cataloghez pe nimeni nicaieri, pentru că oamenii din viața mea sunt bine aranjați pe categorii (ca și filmele, vrei să vezi un thriller, nu te aștepta ca Minionii să te bage în sperieți) și cred că fiecare om trebuie să-și catalogheze oamenii din viața lui, în funcție de interese, dacă te gândești bine, toți suntem un interes, toți suntem pe interes (gândește bine înainte să mă dezaprobi), toți ne facem prieteni, cunoștințe, familii cu un interes…
Tu ce alegi ?
ps : Scapă de ideea ”mă descurc singur, n-am nevoie de nimeni”, pentru că ”oamenii au nevoie de oameni” și e trist să realizezi asta prea târziu…
– ”Niciodata nu e prea târziu”
– Spune-i asta oamenilor care au pierdut pe cineva, care au suferit dupa urma pierderii dar cel mai mult au suferit că era prea târziu să le mai spună câteva cuvinte (știi ce zic)…
