Iubirea este oarbă

Iubirea este oarbă

Nu am fost în stare să iubesc pe cineva cu adevărat, nu am fost în stare să iubesc de la început până la capăt, incapabil și inapt să iubesc, asta am simțit.

Am rănit tot ce iubeam iubind, am iubit uneori chiar în zadar, am săpat în deșert doar cu speranța că voi găsi apă, și n-am găsit.

Uneori m-am grăbit, am fost nerăbdător să iubesc iar și după puțin timp mă plictiseam. Am început fiecare relație cu stângul, cu fizicul nu cu sufletul, și la fiecare am zis ”n-am iubit niciodată ca acum”, când defapt așa am spus mereu, la fiecare început, iar după ceva timp mă plictiseam.

Mă plictiseam pentru că nu găseam ceea ce căutam eu, vroiam doar o îmbrățișare caldă care să mă facă să trec peste toată durerea acumulată într-o zi, aveam nevoie de un sărut ca să-mi aducă căldură în înimă, aveam nevoie de cineva lângă care să mă pun la somn pentru că îmi era frică să rămân singur, am vrut pe cineva lângă care să pot râde de toate prostiile care le-am făcut sau din nimicuri așa cum sunt pentru ceilalți, aveam nevoie de două picioare pe care să plec capul, să-mi curgă lacrimile de durere, căci viața e grea, și dacă n-am pe cineva care să-mi mângâie capul și să spună ”sunt aici, va fi bine” tare greu îmi va mai fi, îmi doream pe cineva care să mă iubească atât de tare încât să uit că mai există și alți oameni după perete.

Și mi-am pierdut capul în atâtea relații de mă împiedicam pe drum cu telefonul în mână, mă bușeam de stâlpi din neatenție și din atâta dragoste. Am găsit câte ceva dar nu totul.

Nu-mi doream o perfecțiune, vroiam doar acea imperfecțiune, care-mi sfâșie inima și după să mă cheame să-mi șteargă lacrimile. Am urât iubind, am urât atât de tare pentru că am găsit tot ce căutam doar ca nu era reciproc.

descărcare

N-am cerut nimic mai mult decât să fiu fericit, n-am cerut bani și nici sănătate, nu mă interesează, nu-s obiectivele mele în viață…și uite că de ce aveam nevoie nu am și de ce n-am nevoie am. Îmi doresc o fetiță care să plângă toată ziua, să fie cel mai dificil copil, să-i cumpăr hainuțe și să o plimb mereu, să fiu lângă ea când va descoperi lumea iar de va cădea să fiu acolo să o prind de mână și să-i spun ”dragul meu copil, sunt aici, nu-ți voi da drumul, niciodată”, să plângă pe umărul meu, nu pe umărul unui gunoier de la salubrizare…Dragostea e încurcată rău, viața e încurcată, și oricât aș descurca-o se încurcă iar, mă impiedic mereu de propriile greșeli și mă plictisesc tare rău când iubirea se destramă.

Oricum viața ma surprins mereu, de cele mai multe ori plăcut iar uneori plină de clișee. Am avut și momente când mi-a fost teamă să o mai iau de la capăt, teamă că iar voi spera și iar nu va fi ceea ce sper eu, iar totul va fi sortit să se piardă. Nu-mi dau seama de multe ori când greșesc și mă urăsc pentru asta, mă chinui să fiu mai bun în fiecare zi, am unele zile când stric tot ce am construit o viață întreagă cu inima si sufletul, uneori îmi pare rău, alteori nu. Iubirea ma făcut orb uneori, mi-a plăcut și m-am simțit scârbit, am iubit și am urât, ori mă însel ori n-am iubit niciodată…

TOP
y

Emet nisl suscipit adipiscing bibendum. Amet cursus sit amet dictum. Vel risus commodo viverra maecenas.

r