Iți trebuie mult tupeu să spui adevarul, va fi nevoie de mult curaj pentru a-ți rezolva problemele în loc să ”dai birt cu fugiții” și mai ales ai nevoie de multă putere pentru a ierta.
Să spunem adevarul uneori poate fi încercarea vieții, privim adânc în ochii unei ființe care ne zâmbește și are grijă de noi și ne gândim în timp ce o ascultăm “oare să-i spun?”. O minciuna te face sa spui mai multe minciuni, iar riscul de a minți este mare, pentru ca poți pierde încrederea unei persoane foarte importantă din viața ta, și știm prea bine că greu se mai clădește încrederea și repede se mai duce dacă e consumată în mod prost. Nu prea ne place sa fim mințiți dar să mințim la greu, iar dacă mă vei contrazice, aș spune mai bine să te mai gândești. Și eu am mințit, și tu ai mințit, toți mințim. Prin minciună nu rezolvi lucrurile, mai rău le agravezi și mai rău e că odată ce te obijnuiești, ți-e greu să te mai lași, e ca un drog. Am fost mințit și ca oricare altă persoană m-am gândit așa ”dacă de câte ori mi s-a părut mie ceva suspect a mințit ?” și după încep să acuz ”auzi ? știi atunci când mi-ai zis că ai făcut pe dracu în patru, nu prea te-am crezut…și atunci ai mințit”, iar persoana careia îi spunem va începe să explice (după caz, dacă nu-i pasă și se simte cu musca pe căciulă te va lăsa să vorbești ”ca la gard”) că nu a mai mințit niciodată și ca asta a fost prima oară. E greu să crezi, uneori nici nu vrei să mai asculți explicații. Iar cel mai greu ne vine când aflăm din altă parte, și dupa întrebăm ”e adevărat că…”, și spune ”nu”, dacă a spus ”nu” înseamă că nu e la prima minciună și în niciun caz nu te respectă iar de a spus da, inseamă că îi pare rău. Să nu crezi niciodată ce ochii nu-ți văd, că lumea e tare rea și va încerca să-ți ”bage bețe în roate”, să crezi numai atunci când ochii văd dovezi, nu când vorbesc maimuțele la colț iar ciobanii la bar. Dacă întradevar ții la o peroană și o respecți, prinde curaj și spune-i adevarul pentru că niciodată nu e prea târziu, va fi prea târziu atunci când te va lăsa…
Unii aleargă dupa probleme, alții fug de ele, iar ele nu-ți dă pace deloc. În general adolescenții și copii fug exact în fața problemelor și când îi lovesc tare merg la părinți cu minciuni ieftine ”știi mama am fost nu știu unde cu x-culescu și ala mia dat ceva să trag pe nas, iar eu nu am știut”, tare mie milă de părinții ăia, nu pentru că au copii cu probleme ori sunt mințiți, ci pentru că sunt atât de bătuți în cap încât cred că porcii încă mai zboară. Mai sunt și adulții care au probleme acasă și găsesc soluții în alcool, violență sau curve, ei dau ”birt cu fugiții” și niciodată nu ajung să și le rezolve, iar finalul se termină întodeauna prost cu ei, ajung singuri, alcoliști și nespălați (cunosc destule cazuri). Niciodată să nu spui ”las că rezolv mâine”, pentru că nu vei rezolva nici mâine nici în următoarea zi, pentru că vei amâna mereu iar când se vor strânge mai multe, tare mie milă de google care va căuta ”soluții pentru depresie”.
Pentru a ierta îți trebuie multă putere, nu să uiți ci să înțelegi că îi pare rău. Sunt persoane din viața ta care îți vor greși sau ți-au greșit, unele s-au întors pentru a-și cere iertare, altele au ”plecat”. Iartă…știu că e greu, dar te asigur că cu timpul vei uita, nu de tot, dar te asigur că nu-ți vei mai aminti. Iartă orice greșeală și pe oricine, chiar dacă nu vei mai avea puterea să te mai comporți cu acea persoană ca înainte, dar iartă. Înțelege nu lăsa orgoliul să te copleșească, pentru că toți greșim, toți avem nevoie să fim iertați. Imaginează-ți că tu ești în locul peroanei care îți cere iertare, cum îți va veni să fi refuzat/a?. Știu îți trebuie multă putere, te vei simți slab/a dar gândeștete că oamenii slabi plini de orgoliu nu iartă, fii puternic/ă !
dbradac 
