Nu-i lăsa baby să-ți apreteze fericirea

Baby oamenii plâng, ființele astea mici atât de neînsemnate varsă lacrimi din cauza unei mici inimi ce le bate în piept. Creaturile astea atât de frumoase pe care Cel de Sus le iubește enorm, plâng…își storc fiecare rămășiță de putere în lacrimi. Ridică-te ființă mică, șterge-ți lacrimile și privește cerul înnorat, căci numai tu l-ai făcut așa. Ridică-ți cadravru putrefiat, șterge-ți ochii și caută baby, caută și găsește acel ceva ce-ți va lumina calea, caută până vei ieși din întuneric iar cu mâna pe inimă vei fii mândru de tine.

Vei cădea în genunghi, îți vei julii coatele, vei țipa de durere dar niciodată nu renunța, nu lăsa negura ce te-nconjoară să-ți murdărească inima. Lasă-ți capul pe spate și privește în urmă…cât dezastru…câtă durere…câtă inimă ai pus în fiecare strop de lacrimă pe care l-ai vărsat pe pământul copt de soare…în zadar.

Lasă soarele să răsară din nou, alungă încăpîțânare și fă sufletul fericit iară. Iubește cu toată inima și dăruiește fiecare clipă celui ce te va iubii la fel. Mergi omule singur în noapte, aruncă-ți hainele și aleargă dezbracat în aceasta, simte fiecare adiere de vânt în suflet, fă pământul fericit din nou. Lasă-ți părul să atingă praful și iarba uscată, dă-le iubire din nou căci din pământ ai fost creat și numai pământul te va înțelege. Găsește alinare în pietrele reci căci numai ele îți vor întării inima aia slabă.

Învață să îmbrățișezi mărăcinii că doar ei îți vor înțepa pielea cum nimeni nu a mai făcut-o. Strănge trandafirul la piept și lasă-i urmele acolo, aia-i iubire baby, sunt atât de frumoși și se vor vedea pe propria ta piele cât de mult te vor iubii.

Iubirea adevărată e acolo unde e sufletul, unde ție inima, unde îți sunt rănile.

Iubește baby cum niciodată n-ai mai făcut-o !