Orice rol cu care te identifici iți aduce limitare. Asta aș vrea să înțelegi. Aș vrea să poți pătrunde cât mai adânc în această înțelegere.
Ți-ai făcut din rolurile tale o identitate, dar aceasta este doar o construcție falsă care ridică ziduri și reduce infinitul care ești la un spațiu îngust. Orice rol pe care îl joci aduce cu sine reprimare și suferință. Rolul iți spune că TREBUIE SĂ FII într-un anume fel, că toți ceilalți ar TREBUI SĂ FIE așa și pe dincolo. Și atunci eviți uneori conștient, alteori inconștient, împins de rolul pe care îl joci în acel moment, eviți să fii ceea ce simți cu adevărat, să exprimi ceea ce simți cu adevărat. Împingi tot ceea ce este autentic în tine într-o zonă de umbră și umbra începe să doară pentru că cu cât crește mai mult, cu atât mai multă presiune opun cele reprimate acolo pentru a ieși la suprafață. Ține minte: sufletul tău nu este făcut pentru a fi închis într-o cutie. El va tinde întotdeauna să se exprime și ori de câte ori îi vei ridica bariere convins fiind că tu ești un anume rol, va apărea durerea născută din această tensiune.
Apoi începi să crezi în falsa idee că viața e nedreaptă sau că altcineva te face să suferi. Dar cei care te fac sa suferi, suferă defapt la rândul lor de aceeași “boală”, identificarea cu un sine fals si limitativ, identificarea cu visul conștiinței când ei, la fel ca și tine, sunt defapt conștiință însăși, nesfârșită… nelimitată… liberă.
Află cine ești cu adevărat… este singura cale de ieșire din cutiuța de chibrituri în care s-a autoînchis umanitatea.
Fii unic, original și de neînlocuit.
