dbradac
Am fost și noi oameni mici, copilul mamei și al tatalui, fără prea multe cunoștințe am făcut primii pași prin viața ca mai apoi să devenim oameni de mijloc, acei oameni care nu-s nici copii dar nici adulți, ăia care se numesc adolescenți. Și a fost tragic pentru că nu eram clasificați undeva ci doar încercam să descoperim ce fel de oameni suntem, asemeni paginilor unei cărți. Ne-am pus etichete, am fost invidioși și răi uneori, ne-am format titluri, coperți frumoase respectiv urâte și totuși în tot acest timp nu ne-am dat seama, dar am crescut, suntem oameni mari și ne judecăm după coperți, avem așteptări deșarte dar totuși uneori uităm cine suntem.
Fiecare OM este asemeni unei cărți. Unii te atrag cu “titluri” pompoase dar te dezamăgesc prin “conținut”. Unii te plictisesc, dezamăgesc, dezgustă după primele pagini, alții te captivează până la sfârșit. Apoi îți dorești cu disperare să existe volumul doi. Uneori începutul este slab, dar pe parcurs, crește în valoare. Alteori finalul este dezamăgitor. Cărți și CĂRȚI, oameni și OAMENI!
Unele vor deveni opere clasice, altele doar lectură de duzină, aruncate cu nepăsare într-un colț. Viața însăși este ca o carte…unele persoane sunt acolo pentru o pagină, altele pentru un capitol, dar numai persoanele care țin cu adevărat la tine sunt pentru întreaga istorie!!!..
Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său… sunt toate sentimentele frumoase, forța cu care se ridică ori de câte ori viața îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun și mai frumos, credința și iubirea cu care se dăruiește lumii…Iar fără aceste comori, până și cei mai bogați oameni sunt foarte, foarte săraci..
‘Slava surzilor ce aud si orbilor ce vad!’
